Despre noi

Crama Hamangia apartine societatii SC NALBA SRL, face parte din arealul viticol Istria-Babadag si este localizata pe panta domoala ce strajuieste la nord paraul Hamangia, parau ce se varsa in lacul Golovita, din complexul lagunar Razim-Sinoe. Plantatia a fost amplasata pe locul unde cu mult timp in urma, au mai existat plantatii de vie, pentru ca solul si microclimatul existente sunt foarte favorabile activitatilor viticole. Zona din jurul comunei Baia, denumita anterior Hamangia, a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Este vestita pentru numeroasele vestigii istorice descoperite, “Ganditorul de la Hamangia” fiind cunoscut atat pe plan national, cat si international, ca fiind cel mai reprezentativ artefact al renumitei culturi de Hamangia. Deasemenea, sunt abundente si vestigiile care arata fara nici o urma de indoiala, ca istoria zonei este impletita armonios cu istoria viilor si vinului local, descoperirile arheologice din zona, aratand cum vinul produs in zona era carat in burdufuri de animale pana la corabii, unde era asezat in amforele infipte in nisip. Multi dintre inteleptii Greciei antice, considerau, ca pe aceste melaguri s-ar fi nascut Dionysus, zeul vinului, iar unii istorici stipuleaza ca plantarea vitei de vie in zona, e anterioara celei a primelor cereale. Vita cultivata in regiune, era din soiul Vitis Silvestris, primul soi „domesticit”, iar legendarul Homer sustinea ca razboinicii greci au gasit vinul in Tracia, in secolele VI – IV î. Chr., atunci cand litoralul Marii Negre a fost colonizat de greci. Pe teritoriul Dobrogei au fost Intemeiate coloniile Histria, Callatis si Tomis, Histria fiind initial cea mai prospera dintre colonii, unul din motivele care a dus la prosperitatea cetatii, a fost comertul cu vinurile produse in zona Hamangia. descoperirea la Jurilovca, fosta cetate Argamum, a unui mormant datand din sec. IV inainte de hristos, in care mai multe amfore cu vinuri erau dispuse in forma de cerc cu gurile orientate in sus (ceea ce arata ca ele fusesera pline in momentul inchiderii mormantului), nu face decat sa intareasca aceste descoperiri. Din numeroasele insemnari, facute in Evul Mediu se trage deasemenea clar concluzia ca viile si vinul erau parte integranta din viata locuitorilor zonei. In calatoria sa intreprinsa alaturi de Patriarhul Macarie, traversand Dobrogea, Paul de Alep a consemnat ca “Majoritatea acestor sate sunt productive, avand campii, gradini si vii nenumarate”, facand referire la asezarile din zona Babadag. Mai mult decat atat, renumitul calator turc Evliya Celebi, scria in 1651 ca la Babadag, pe numeroasele plantatii aflate pe flancurile dealurilor, se cultivau opt soiuri de vita de vie. Revenind in vremurile noastre, chiar daca plantatiile viticole din zona erau numeroase chiar si inainte de colectivizare, in perioada 1975 – 1980 acestea au devenit cu mult mai mari, deoarece multe zone de padure au fost defrisate si inlocuite cu plantatii de vita de vie.

Localizare

 Zona in care suntem localizati, se afla la granita dintre dobrogea de nord si dobrogea centrala, acest “hotar” fiind reperezentat la nord de podisul Babadag si la sud de podisul Casimcei

Din punct de vedere geologic, podisul babadag este eminamente sedimentar, alcatuit din depozite marno-grezoase de varsta cretacica si Are altitudini care descresc de la Vest spre est. Podisul Casimcei, cel mai vechi pamant romanesc, are originile datate in perioada miscarilor Baikaliene si este format din sisturi verzi de varsta precambriana (cele mai vechi roci de pe teritoriul Romaniei) strans cutate, pe care se gasesc calcare jurasice și depozite de loess. La limita nordica a podisului, se intalnesc dealuri inalte, de peste 300 metri, fiind marcata de falii adanci in zona de contact cu Podisul Babadagului.